Intrare cont  

           Pagina principală Contact




Obezitatea
Hipertensiunea arterială
Diabetul zaharat
Infarctul miocardic
Accidentul vascular cerebral
Osteoporoza
Stresul
Sindromul premenstrual
Cancerul
Cancerul de piele
Cancerul de sân
Cancerul de col uterin
Cancerul de prostată
Cancerul colo - rectal
Cancerul

Frecvenţă:
Cancerul este consecinţa abuzurilor exercitate asupra organismului de-a lungul timpului, datorită expunerii prelungite la substanţe cancerigene.
Cancerul va ajunge să ucidă la nivel global, mai bine de 13,2 milioane de oameni până în 2030, aproape dublu faţă de 2008, arată un raport ONU. Acelaşi raport arată că 21,4 milioane de noi cazuri vor fi diagnosticate anual până în 2030, relatează Reuters, citat de MSNBC. Potrivit ziare.com, statisticile arată că în 2008, 7,6 milioane de persoane au murit de pe urma diferitelor tipuri de cancer, în acelaşi an fiind diagnosticate alte 12,7 milioane de persoane.
      Aproximativ 56% dintre noile cazuri depistate la nivel mondial în 2008 sunt în ţări aflate în curs de dezvoltare, tot aici raportându-se şi 63% dintre decesele de pe urma cancerului. Cele mai multe diagnosticuri la nivel mondial, în 2008, au fost cele de cancer pulmonar, 1,61 de milioane de cazuri, mamar (1,38 de milioane) şi colorectal, 1,23 de milioane. Cele mai letale forme de cancer au fost cele pulmonare (1,38 de milioane), de stomac (0,74 de milioane) şi ficat (0,69 de milioane).
      În ţara noastră sunt 480.000 de oameni care suferă de necruţătoarea boală. În ceea ce priveşte mortalitatea, suntem pe locul 2 la nivel european. Este a doua cea mai răspândită boală, după afecţiunile cardiovasculare. Anual sunt diagnosticate alte 95.000-96.000 de persoane, din care peste jumătate în fază incurabilă. Boala omoară anual 49,000 de oameni.

Cauze:
1. factori genetici: influenţează în procente diferite apariţia unor tipuri de cancer.
2. infecţii virale:
3. factori fizici: multe forme de cancer sunt asociate cu factori de mediu care pot fi prevenite. Dintre factorii de risc pentru apariţia cancerului, care ar putea fi evitaţi, fac parte radiaţiile ionizante (prin exces de proceduri de radiodiagnostic sau radioterapie).
4. factori chimici: fumatul, diverse substanţe chimice (persoanele care lucrează în industria textilă, a pielii, a îngrăşămintelor chimice prezintă risc crescut)sau medicamente implicate în carcinogeneză.
5. factori hormonali: unele tipuri de cancere sunt induse de dezechilibre hormonale (cancer de prostată, cancer de sân, cancer de col uterin).
6. alimentaţia: studiile epidemiologice au arătat diferenţe semnificative între ratele mortalităţii din ţările asiatice şi cele din ţările vestice şi SUA. Incidenţa scăzută în ţările Asiei este explicată prin regimul alimentar bogat în vegetale crude, care conţin vitamine, în special A şi C, cu efect protector.
Specialiştii de la American Institute for Cancer Research estimează că peste 30% din toate cancere sunt legate de dietă. Organizaţia Mondială a Sănătăţii merge chiar mai departe şi afirmă ca între 35 şi 60% din toate formele de cancer sunt legate de greşeli în alimentaţie.
Consumul regulat de legume şi fructe reduce riscul de apariţie a cancerului cu 40% - 60%.
Reduceţi consumul de grăsimi! Cei care consumă prea multe grăsimi - atât animale cât şi vegetale - au de înfruntat un risc de 2-3 ori mai mare de a face cancer. Excepţie fac uleiul de măsline şi grăsimile de tip omega-3 (cum sunt cele din seminţele de in şi nuci).
7. obezitatea: a nu mânca prea mult se dovedeşte a proteja nu doar împotriva obezităţii ci şi a cancerului. Obezitatea creşte riscul de a face cancer de până la 8 ori. Deci, atenţie la cât mâncaţi!


Prevenţie:
- Reveniţi la greutatea normală şi menţineţi greutatea corporală normală. Evitaţi excesele în ambele sensuri.
- Fiţi activi fizic! Efectuaţi zilnic activitate fizică moderată – intensă cel puţin 20 - 30 minute.
- Evitaţi expunerea excesivă la soare, folosiţi creme cu factor de protecţie adecvat în cazul expunerilor prelungite.
- Evitaţi sau limitaţi consumul de băuturi alcoolice.
- Nu fumaţi!
- Evitaţi să fiţi fumători pasivi! Nu staţi în încăperi unde se fumează. Nu lăsaţi copiii în încăperi unde se fumează.
- Alegeţi o dietă cât mai variată, bogată în legume şi fructe prospete. Consumaţi zilnic peste 500 grame de vegetale (îndeosebi legume din familia verzei, precum şi mai multe roşii şi suc de roşii), şi peste 500 grame de cereale neprocesate.
- Limitaţi cât mai mult consumul de zahăr rafinat.
- Reduceţi consumul de carne sub 80 grame zilnic. Este de preferat consumul de carne de peşte şi pasăre în locul cărnii roşii (porc, vită).
- Folosiţi cu moderaţie toate grăsimile , inclusiv cele vegetale.
- Reduceţi consumul de sare sub 6 grame zilnic. Folosiţi mai degrabă ierburi şi condimente pentru a da gust mâncării.
- Conservaţi alimentele prin răcire sau îngheţare. Evitaţi conservarea prin afumare sau sărare.
- Nu consumaţi alimente arse, evitaţi prepararea cărnii prin ardere direct în flacără. Consumaţi grătar numai ocazional.
Recomandări pentru prevenirea neoplaziilor:
- Nu neglijaţi controalele medicale periodice.
- Autopalpare lunară, control medical anual şi mamografie anuală la femeile peste 40 ani pentru prevenirea cancerului mamar, respectiv test Papanicolau anual după 20 ani pentru prevenirea cancerului de col uterin.
- Colonoscopie la 5 ani, după 50 ani pentru depistarea precoce a cancerului colorectal.
- PSA anual la bărbaţii peste 50 ani pentru identificarea cancerului de prostată.
Cu cât un eventual cancer este descoperit şi tratat mai repede, cu atât şansele de supravieţuire pe termen lung sunt mai mari.

Semne de alarmă
Alături de aceste recomandări generale, prin care se reduce mult expunerea la substanţele cancerigene, fiecare dintre noi ar trebui să cunoască cele mai importante semne care pot sugera existenţa unui cancer:
- scădere importantă în greutate, fără un efort intenţionat de slăbire;
- febră persistentă, fără o cauză cunoscută;
- oboseală extremă, nejustificată, de lungă durată;
- dureri persistente;
- modificări ale scaunului (diaree, constipaţie cronică, sânge în scaun);
- modificări urinare (urinări frecvente, cu dureri, sânge în urină);
- O rană care nu se vindecă;
- scurgeri/sângerări anormale, în orice loc;
- O formaţiune dură, neobişnuită, apărută în sân sau altă parte a corpului;
- indigestie cronică sau dificultăţi de înghiţire;
- modificări evitente ale unei aluniţe;
- tuse, răguşeală persistentă peste 3 luni.



Recomandări generale pentru reducerea riscului de cancer:

De-a lungul timpului au apărut în lumea medicală o serie de recomandări pentru reducerea riscului de cancer. Unele s-au dovedit nefondate, altele au fost însă confirmate prin numeroase studii populaţionale. Acestea sunt:
- Menţineţi o greutate corporală adecvată, evitaţi excesele în ambele sensuri.
- Efectuaţi zilnic activitate fizică moderată – intensă cel puţin 20 - 30 minute.
- Evitaţi expunerea excesivă la soare, folosiţi creme cu factor de protecţie adecvat în cazul expunerilor prelungite.
- Evitaţi consumul de alcool şi tutun.
- Alegeţi o dietă cât mai variată, vegetariană, cu legume şi fructe prospete. Consumaţi zilnic peste 500 grame de vegetale şi peste 500 grame de cereale neprocesate.
- Limitaţi cât mai mult consumul de zahăr rafinat.
- Reduceţi consumul de carne sub 80 grame zilnic. Este de preferat consumul de carne de peşte şi pasăre în locul cărnii roşii (porc, vită).
- Limitaţi consumul de grăsimi, în special cele de origine animală, alegeţi mai degrabă uleiuri vegetale.
- Reduceţi consumul de sare sub 6 grame zilnic. Folosiţi mai degrabă ierburi şi condimente pentru a da gust mâncării.
- Conservaţi alimentele prin răcire sau îngheţare. Evitaţi conservarea prin afumare sau sărare.
- Nu consumaţi alimente arse, evitaţi prepararea cărnii prin ardere direct în flacără. Consumaţi grătar numai ocazional.

Alături de aceste recomandări generale, prin care se reduce mult expunerea la substanţele cancerigene, fiecare dintre noi ar trebui să cunoască cele mai importante semne care pot sugera existenţa unui cancer:
- scădere importantă în greutate, fără un efort de slăbire;
- febră, oboseală extremă de lungă durată;
- dureri persistente;
- modificări ale scaunului (diaree, constipaţie cronică, sânge în scaun);
- modificări urinare (frecventă, cu dureri, sânge în urină);
- o rană care nu se vindecă;
- scurgeri/sângerări nefireşti, în orice loc;
- o formaţiune dură, neobişnuită, apărută în sân sau altă parte a corpului;
- indigestie cronică sau dificultăţi de înghiţire;
- modificări evidente ale unui neg;
- tuse, răguşeală persistentă.

Recomandări pentru prevenirea neoplaziilor:
- Colonoscopie la 5 ani după 50 ani pentru depistarea precoce a cancerului colorectal.
- Autopalpare lunară, control medical anual şi mamografie anuală la femeile peste 40 ani pentru prevenirea cancerului mamar, respectiv test Papanicolau anual după 20 ani pentru prevenirea cancerului de col uterin.
- PSA anual la bărbaţii peste 50 ani pentru identificarea unui cancer de prostată.