Intrare cont  

           Pagina principală Contact







Cel mai bun tratament este prevenţia!




      Starea sănătăţii noastre depinde în mare măsură de noi. Cu puţină atenţie şi voinţă ne putem bucura de sănătate până la vârste înaintate!
Numai de noi depinde cum o păstrăm atunci când o avem. Din păcate, cei mai mulţi dintre noi nu o preţuim decât atunci când o pierdem, dar atunci este prea târziu! Să fie inconştienţă, lipsă de informare sau lipsă de educaţie? Stilul de viaţă modern, cu alimentaţie deficitară, lipsa exerciţiului fizic, consumul ridicat de alcool sau dulciuri, fumatul, medicamentele şi poluarea, lipsa odihnei şi nivelul ridicat de stres şubrezesc încet, dar sigur, sănătatea noastră.





Este important să renunţăm la obiceiurile nesănătoase, înainte ca bolile să ne oblige în acest sens!
Este important să conştientizăm faptul că de noi depinde cât de sănătoşi vom fi, că deciziile de acum vor influenţa starea sănătăţii noastre în anii ce vor urma şi suntem direct responsabili pentru sănătatea noastră. La fel de importantă este disponibilitatea şi susţinerea familiei care trebuie să participe activ la susţinerea acestor decizii.

Principii pentru o viaţă sănătoasă

Alimentaţia raţională presupune:
     - Adaptarea valorilor calorice la nevoile organismului.
     - Compoziţia echilibrată a raţiei alimentare.
     - Reducerea lipidelor de origine animală şi a glucidelor rafinate.
     - Reducerea consumului de sare.
     - Consum crescut de fibre alimentare, fructe şi legume.
     - Prepararea corespunzătoare a alimentelor.
     - Respectarea ritmului şi a orelor de masă.
Identificarea şi combaterea factorilor de risc:
     - Evitarea fumatului sau renunţarea la fumat.
     - Evitarea consumului crescut de alcool.
     - Evitarea consumului de droguri.
     - Evitarea abuzului de medicamente.
     - Combaterea sedentarismului, obezităţii - exerciţii fizice de întreţinere, călirea organismului.
     - Reducerea stresului - adaptarea nivelului de aspiraţie la posibilităţile individuale.
Respectarea orelor de somn.
Atitudine optimistă.
Atitudine de înţelegere şi toleranţă.
Evitarea izolării. Cultivarea relaţiilor de prietenie. Comunicare bună cu rudele, prietenii.
Efectuarea controalelor medicale periodice.
Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile, a bolilor infecţioase, a bolilor cronice degenerative, a cancerului.
Consiliere privind sarcina, creşterea copilului.
Respectarea normelor igienico-sanitare.
Respectarea măsurilor de igienă personală.
Respectarea măsurilor de igienă a alimentaţiei.
Respectarea măsurilor de igienă a locuinţei.

Efectele benefice ale activității fizice asupra sănătății:
- creier și psihic: îmbunătățește sănătatea psihică și a sistemelor cognitive, reduce riscul de apariție al depresiei și a anxietății, contribuie la reducerea stresului și îmbunătățirea calității somnului;
- inima și vase de sânge: îmbunătățește funcția cardio-vasculară, reducerea tensiunii arteriale, a colesterolului;
- metabolism: menține profilul metabolic echilibrat;
- oase: îmbunătățește sănătatea sistemului osteo-articular prin menținerea densității osoase;
- sistem muscular: îmbunătățește forța musculară, rezistența, masa musculară;
- aparat respirator: îmbunătățește funcția respiratorie;
- greutatea corporală: menține echilibrul energetic și controlul greutății, reducerea probabilității de a lua în greutate cu înaintarea în vârstă.

Riscurile pentru sănătate ale activității fizice insuficiente:
1. hipertensiune arterială, care la rândul ei determină:
1.1. complicaţii cerebro-vasculare:
        1.1.1. encefalopatia hipertensivă;
        1.1.2. atacuri ischemice tranzitorii;
        1.1.3. infarcte lacunare;
        1.1.4. accidente vasculare cerebrale.

1.2. complicaţii cardiace:
        1.2.5. cardiopatia hipertensivă;
        1.2.6. insuficiența cardiacă stângă, insuficiența cardiacă globală;
        1.2.7. aritmii: fibrilație atrială, extrasistole atriale, extrasistole ventriculare, tahicardie ventriculară;
        1.2.8. moarte subită cardiacă prin aritmii;
        1.2.9. blocuri cardiace: HSA, bloc de ramură stângă, bloc de ramură dreaptă;
        1.2.10. boală coronariană asociată produsă prin ateroscleroză coronariană accelerată: ischemie miocardică silenţioasă, angină pectorală, angină instabilă, infarct miocardic acut.

1.3. complicaţii vasculare:
        1.3.11. anevrism de aortă ascendentă;
        1.3.12. ateromatoză aortică;
        1.3.13. anevrism de aortă abdominală;
        1.3.14. disecţia de aortă;
        1.3.15. arteriopatia obliterantă aterosclerotică periferică a membrelor inferioare;
        1.3.16. ateromatoza carotidiană;
        1.3.17. stenoză aterosclerotică de arteră renală.

1.4. complicaţii renale:
        1.4.8. nefropatia hipertensivă.

2. diabetul zaharat, care la rândul lui determină:
2.1. complicaţii vasculare:
        2.1.1. boala cardio-vasculară (cardiopatia ischemică, angina pectorală, infarctul miocardic acut forma nedureroasă);
        2.1.2. boala vasculară cerebrală (AVC, lacunarism cerebral);
        2.1.3. boala vasculară periferică (arteriopatia membrelor inferioare).

2.2. complicaţii renale:
        2.2.4. nefropatie diabetică;
        2.2.5. pielonefrită cronică.

2.3. complicaţii neurologice:
        2.3.6. neuropatia diabetică.

2.4. complicaţii oculare:
        2.4.7. retinopatia diabetică;
        2.4.8. cataractă;
        2.4.9. glaucom.

2.5. complicaţii cutaneo-mucoase și ţesut celular subcutanat:
        2.5.10. intertrigo.

2.6. complicaţii stomatologice:
        2.6.11. parodontopatia.

3. obezitate, care la rândul ei determină:
3.1. complicaţii cardio-vasculare:
        3.1.1. hipertensiunea arterială;
        3.1.2. infarct miocardic;
        3.1.3. insuficienţa cardiacă;
        3.1.4. aritmiile cardiace;
        3.1.5. cord pulmonar;
        3.1.6. embolia pulmonară;
        3.1.7. insuficienţa venoasă cronică (varicele membrelor inferioare, tromboflebite);
        3.1.8. accidentul vascular cerebral.

3.2. complicaţii metabolice:
        3.2.9. diabet zaharat;
        3.2.10. hiperlipidemie - dislipidemie - hiperlipoproteinemiile;
        3.2.11. hiperuricemiile – guta;
        3.2.12. sindrom metabolic: obezitate abdominală, diabet, ateroscleroză.

3.3. complicaţii respiratorii:
        3.3.13. dispnee;
        3.3.14. sindrom de hipoventilaţie;
        3.3.15. astm bronşic;
        3.3.16. sindromul de apnee în somn;
        3.3.17. sindrom Pickwick;
        3.3.18. insuficienţă respiratorie.

3.4. complicaţii gastro - intestinale:
        3.4.19. reflux gastro - esofagian;
        3.4.20. colecistita, litiaza biliară: calculii biliari sunt de 3 ori mai frecvenţi la obezi;
        3.4.21. steatoza hepatică, fibroza hepatică, ciroza hepatică, ficat gras;
        3.4.22. hernia abdominală.

3.5. complicaţii genito - urinare:
        3.5.23. incontinenţa urinară;
        3.5.24. glomerulopatia;
        3.5.25. litiaza renală;
        3.5.26. hipogonadism;
        3.5.27. disfuncţie erectilă;
        3.5.28. sindrom de ovar polichistic;
        3.5.29. androgenitate, hirsutism;
        3.5.30. amenoree;
        3.5.31. tulburări menstruale;
        3.5.32. infertilitate;
        3.5.33. complicaţii în sarcină.

3.6. complicaţii osteo-articulare şi musculare în special la nivelul membrelor inferioare şi coloanei vertebrale:
        3.6.34. osteoartrită (şold, genunchi);
        3.6.35. dorsalgii, lombalgii;
        3.6.36. sindrom de tunel carpian.

3.7. complicaţii tegumentare:
        3.7.37. vergeturi;
        3.7.38. celulită;
        3.7.39. stază pigmentară a membrelor inferioare;
        3.7.40. infecţii fungice: turgorul cutanat şi friabilitatea pot fi crescute în obezitate, crescând astfel riscul infecţiilor fungice la nivelul pliurilor cutanate;
        3.7.41. acanthosis nigricans;
        3.7.42. intertrigo.

3.8. complicaţii psihologice:
        3.8.43. tulburări de percepţie corporală;
        3.8.44. depresie;
        3.8.45. izolare socială;
        3.8.46. frustrări;
        3.8.47. stimă de sine scăzută;
        3.8.48. calitatea vieţii diminuată.

3.9. cancerul:
        3.9.49. cancer esofagian, pancreatic, gastric;
        3.9.50. cancerul veziculei biliare la femei;
        3.9.51. cancer de colon şi cancerul de rect al cărui risc este puternic asociat cu circumferinţa taliei (obezitatea abdominală);
        3.9.52. cancer renal;
        3.9.53. cancer de prostată la bărbaţi;
        3.9.54. cancer uterin;
        3.9.55. cancer de sân.

4. osteoporoza, care la rândul ei determină:
4.1. Complicații osteo-articulare:
        4.1.1. fracturi;
        4.1.2. imobilizări îndelungate.

5. dureri cronice de spate și de gât.
6. depresie, anxietate, demență;
7. astm bronsic, BPOC;
8. sindromul premenstrual.


Afecţiuni care pot fi prevenite prin screening
Cancerul de piele
Cancerul de sân
Cancerul de col uterin
Cancerul de prostată
Cancerul colo - rectal
Boli cu transmitere sexuală

Afecţiuni care pot fi prevenite prin vaccinare
cancerul de col uterin
hepatita B


Afecţiunile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare (BCV) sunt principala cauză de deces, internare în spital şi handicap fizic la nivelul populaţiei adulte şi vârstnice din Europa.
BCV reprezintă cauza a 42% dintre decesele înregistrate în rândul populaţiei masculine şi respectiv 55% din decesele din rândul femeilor din Uniunea Europeană. În cadrul acestor afecţiuni, boala coronariană (BC) se situează pe locul 1 ca şi număr de decese de cauză cardiovasculară fiind urmată de accidentul vascular cerebral (AVC).
Rata mortalităţii CV variază cu vârsta, statutul socio-economic, etnia şi regiunea geografică – fiind mai crescută la vârstnici, bărbaţi şi la persoanele cu stare socio-economică precară. Tendinţa descrescătoare a mortalităţii CV din ultimii ani în anumite ţări din Europa Centrală este datorată schimbărilor stilului de viaţă, în principal în ceea ce priveşte alimentaţia şi fumatul, măsuri similare cu cele aplicate cu ani în urmă în regiunile vestice ale Europei. Astfel, scăderea mortalităţii de cauză CV este explicată mai ales prin reducerea incidenţei BCV prin măsuri preventive şi nu atât prin măsurile de tratament al evenimentelor coronariane acute.
           Consiliul UE pentru Forţa de Muncă, Politici Sociale, Sănătate, şi Protecţia Consu­matorilor (în iunie 2004) şi Conferinţa UE pentru Sănătatea Inimii care a avut ca rezultat Declaraţia de la Luxemburg din iunie 2005, au definit carac­teristicile necesare pentru a se obţine sănătatea cardio­vasculară:
• Evitarea tutunului
• Activitate fizică adecvată (minimum 30 de minute pe zi)
• Alegerea unei alimentaţii sănătoase
• TA sub 140/90 mmHg
• Colesterol total sub 5 mmol/l (~ 200 mg/dl)
          Declaraţia de la Luxemburg, a stabilit un acord între reprezentanţii Ministerului Sănatăţii, reprezentanţii europeni şi naţionali ai Societăţilor de Cardiologie şi Fundaţiilor în domeniul cardiologiei prezente la întalnirea de la Luxembug. Acest acord se referă la urmărirea iniţierii sau întăririi planurilor de prevenţie cardiovasculară şi la asigurarea că în toate ţările Europei sunt aplicate măsuri eficiente politic şi sunt intreprinse toate intervenţiile necesare în acest sens.
           Carta Europeană a Sănatăţii Cardiovasculare (European Heart Health Charter-EHHC) elaborată cu suportul Comisiei Europene şi a OMS, EHN- European Heart Network şi Societatea Europeana de Cardiologie şi semnată de către toate aceste organizaţii în iunie 2007 la Bruxelles a constituit un moment important pentru recunoaşterea faptului că programele de prevenţie cardiovasculară reprezintă cel mai important mijloc de combatere a decesului prematur şi a suferinţei prin boli cardiovasculare.
Romania a aderat la Carta Europeană a Sănatăţii Cardiovasculare la 15 septembrie 2007 odată cu semnarea acesteia de către Ministrul Sănătaţii Publice, reprezentantul Ministrului Educaţiei, Cercetarii si Tineretului, preşedintele Colegiului Medicilor din Romania şi preşedintele Societăţii Române de Cardiologie. Aceşti reprezentanţi împreună cu ministerele şi organizaţiile pe care le reprezintă s-au angajat să respecte declaraţiile Cartei şi să promoveze la nivel naţional programe de prevenţie cardiovasculară în concordanţă cu reglementările europene.
           Obiectivele principale ale prevenţiei BCV sunt: reducerea incidenţei primului eveniment clinic CV şi a recurenţelor datorate bolii coronariene, AVC ischemic sau bolii arteriale periferice, prevenirea handicapului determinat de un eveniment cardiovascular acut, a morţii subite, cu scopul final de prelungire a supravieţuirii şi creştere a calităţii vieţii.
           Din punct de vedere al strategiilor de prevenţie, se delimitează două căi distincte, dar cu acţiune complementară în realizarea dezideratelor prevenţiei CV:
- strategia „ populaţională ” - aplicată global la nivelul populaţiei şi
- strategia individualizată „ a riscului înalt ” - adresată pacienţilor cunoscuţi cu BCV sau cu risc crescut de a dezvolta în viitor BCV.
           Strategia populaţională de promovare a sănătăţii cardiovasculare porneşte de la faptul că numeroase studii ştiinţifice susţin eficienţa intervenţiilor de schimbare a stilului de viaţă (în principal oprirea fumatului, dieta şi creşterea nivelului de activitate fizică) pentru reducerea riscului dezvoltării BCV.
În acest sens Consensul European de la Cork (Irlanda) elaborat în februarie 2004 stipulează măsurile ce trebuie să fie aplicate la nivel populaţional în fiecare ţară europeană pentru promovarea sănătăţii cardiovasculare. Cele mai importante măsuri se referă la modificarea stilului de viaţă, dupa cum urmează:
1. Măsuri recomandate pentru reducerea fumatului:
- interzicerea reclamelor publicitare pentru tutun/ţigări - recomandare prioritară
- creşterea taxelor privind produsele de tutun, ţigări
- elaborarea de legislaţii privind interzicerea fumatului în spaţiile publice;
- obligativitatea menţionării efectelor nocive ale tutunului pe toate produsele ce îl conţin;
- suplimentarea finanţării destinate programelor de promovare a sănătăţii şi renunţare la fumat.
2. Recomandări destinate optimizării dietei:
Măsuri cu caracter general pe plan european:
- promovarea înlocuirii grăsimilor trans- şi saturate din compoziţia alimentelor cu grăsimi mono- şi polinesaturate;
- aprovizionarea corespunzătoare a pieţei de desfacere cu fructe şi legume şi încurajarea accesului populaţiei la aceste produse;
- reducerea conţinutului de sare în produsele alimentare comercializate prin acţiuni la nivel naţional şi regional în scopul obţinerii cooperării producătorilor;
- promovarea sporită a rolului activităţii fizice în viaţa cotidiană a populaţiei europene, in scopul reducerii indexului de masă corporală.
Strategii naţionale:
- abordare populaţională;
- multidisciplinaritate prin integrarea diferitelor sectoare implicate şi acţiunea complementară a acestora;
- intervenţii la diferite niveluri: industrial, comunitar, politic şi de mediu;
- sincronizare cu sistemele de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene;
- elaborarea unor strategii individuale privind dieta şi activitatea fizică pentru categorii speciale;
- informare şi educaţie continuă.
3. Măsuri recomandate pentru promovarea activităţii fizice:
- conştientizarea importanţei activităţii fizice în prevenţia cardiovasculară în rândul personalului medico-sanitar;
- informarea opiniei publice asupra rolului beneficic al activităţii fizice, chiar şi de intensitate scăzută, ce poate fi atinsă prin activităţi integrate în viaţa cotidiană;
- elaborarea de mijloace şi metode de promovare a activităţii fizice cu caracter comunitar, care să permită accesul direct al tuturor categoriilor populaţionale, indiferent de vârstă, etnie, stare socială;
- conceperea unor proiecte de modificare a infrastructurii existente, în scopul integrării activităţii fizice în viaţa de zi cu zi (ex. deplasarea la locul de muncă pe jos sau cu bicicleta, posibilitatea efectuării activităţii fizice la locul de muncă);
- construirea de facilităţi pentru desfăşurarea activităţilor fizice sportive şi recreative, destinate nu doar participării individuale a membrilor comunităţii ci şi a întregii familii;
- elaborarea de programe şcolare şi de instruire care să promoveze activităţile fizice cu caracter necompetiţional şi să dezvolte abilităţile şi deprinderile necesare unei vieţi active din punct de vedere fizic;
- încurajarea vărstnicilor şi a altor categorii cu risc crescut de a prezenta complicaţii la efort (ex. pacienţi coronarieni) să participe la activităţi fizice special destinate lor, în scopul creşterii calităţii vieţii şi a independenţei în acţiunile cotidiene;
- crearea unor programe sportive speciale pentru persoanele cu dizabilităţi fizice.

Strategia riscului înalt presupune atât screeningul populaţiei generale pentru identificarea pacienţilor cu risc înalt de a dezvolta BCV (obiectiv îndeplinit parţial de către Ministerului Sănătăţii şi Familiei in anul 2007-2008 prin Programului Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei care a permis identificarea persoanelor cu risc înalt pe baza analizelor de laborator) cât şi stabilirea strategiilor preventive recomandate pacienţilor cu risc CV crescut.
Identificarea pacienţilor cu risc înalt este recomandat să se facă pe baza evaluării riscului CV global prin utilizarea diagramelor de risc SCORE (Systematic Coronary Risk Evaluation), ce întrunesc şi corelează datele statistice ale mai multor studii prospective europene mari, şi permit predicţia evenimentelor aterosclerotice fatale pe o perioadă de 10 ani. Factorii de risc luaţi în calcul sunt: sexul, vârsta, fumatul, tensiunea arterială sistolică, colesterolul total (CT) şi regiunea geografică (Romania făcând parte din populaţiile cu risc înalt din Europa). Pragul dincolo de care putem afirma că pacientul prezintă un risc înalt de mortalitate de cauză CV în următorii 10 ani este definit ca fiind egal sau mai mare de 5%.
Măsurile de prevenţie recomandate la pacienţii cu risc cardiovascular înalt care se referă la:
- schimbarea stilului de viaţă prin implementarea măsurilor enumerate în cadrul strategiei populaţionale
- tratamentul optim al pacienţilor cu hipertensiune arterială, dislipidemie şi diabet zaharat
- utilizarea selectivă a terapiei medicamentoase profilactice cu efect dovedit în prevenţia CV: inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei, agenţi hipolipemianţi, beta blocante şi aspirina.
Toate aceste măsuri prevăzute de Ghidul European pentru Prevenţia Bolilor Cardiovasculare (2007), reduc morbiditatea şi mortalitatea la cei cu BCV şi de asemenea reduc riscul dezvoltării acestor afecţiuni.

Concluzii
Prevenţia cardiovasculară este de importanţă primordială în viaţa medicală şi socială, fiind astfel recunoscută ca o componentă esenţială în managementul pacienţilor cu risc sau cu diverse forme de BCV. Aplicabilitatea prevenţiei se întinde pe durata întregii vieţi, întrucât reprezintă cel mai eficient mod de reducere a riscului de apariţie a BCV. Prevenţia este astfel cea mai eficientă metodă de intervenţie pe termen lung asupra pacienţilor cardiaci şi a celor cu multipli factori de risc cardiovascular.
Este necesară elaborarea unei strategii clare şi eficiente, care să îmbine atitudinile individuale (evaluare, stratificarea riscului cardiovascular, aplicarea intervenţiei, reevaluarea rezultatelor) cu cele populaţionale (accesibilitate crescută la măsurile prevenţiei cardiovasculare) pe fondul unui cadru socio-politic favorabil la nivel naţional şi european având drept obiectiv fundamental reducerea morbidităţii şi mortalităţii CV, obiectiv care se poate rezuma la menţiunea făcută de Carta Europeană a Sănatăţii Cardiovasculare:
„Fiecare copil nou născut are dreptul de a trăi până la vârsta de cel puţin 65 de ani fără a suferi de o boală cardiovasculară ce poate fi prevenită!”