Cancerul de prostată
Frecvenţă:
Riscul de a face cancer de prostată creşte o dată cu înaintarea în vârstă, mai ales după 50 de ani.
Cauze:
1. antecedente familiale de cancer de prostată:
dacă tata a avut cancer de prostată, riscul creşte de 2-3 ori, dacă fratele a avut
cancer de prostată, riscul creşte de pâna la 5 ori.
2. factori fizici: căldura, frigul, radiaţiile.
3. factori chimici: persoanele care lucrează în industria textilă, a pielii, a îngrăşămintelor chimice prezintă risc crescut.
4. factori hormonali: excesul de hormoni androgeni favorizează apariţia cancerului prostatei. Studii pe animale au arătat o
dezvoltate accelerată a cancerului de prostată în cazul administrării de testosteron. În 1941, Huggins demonstrează
acţiunea inhibitorilor estrogeni asupra cancerului de prostată, lucru ce va sta la baza terapiei hormonale.
5. alimentaţia:
studiile epidemiologice au arătat diferenţe semnificative între ratele mortalităţii din ţările asiatice şi cele din ţările vestice şi
SUA. Incidenţa scăzută în ţările Asiei este explicată prin regimul alimentar bogat în vegetale crude, care conţin vitamine, în special
A şi C, cu efect protector.
Aportul alimentar bogat în grăsimi alterează metabolismele colesterolic şi steroidic, iar prepararea mâncării generează substanţe
carcinogene ca nitrozaminele.
Specialiştii de la American Institute for Cancer Research estimează că peste 30% din toate cancere sunt legate de dietă.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii merge chiar mai departe şi afirmă ca între 35 şi 60% din toate formele de cancer sunt legate
de greşeli în alimentaţie.
Consumul regulat de legume şi fructe reduce riscul de apariţie a cancerului cu 40% - 60%.
6. obezitatea: a nu mânca prea mult se dovedeşte a proteja nu doar împotriva obezităţii ci şi a cancerului de prostată.
Riscul de cancer de prostată este de 2,7 ori mai mare la obezi decât la cei cu greutate normală.
Deci, atenţie la cât mâncaţi!
Reduceţi consumul de grăsimi! Cei care consumă prea multe grăsimi - atât animale cât şi vegetale - au de înfruntat un risc de 2-3 ori
mai mare de a face cancer de prostată. Excepţie fac uleiul de măsline şi grăsimile de tip omega-3 (cum sunt cele din
seminţele de in şi nuci).
Soia îşi dovedeşte calităţile preventive şi în faţa cancerului de prostată. Astfel, unul din studiile mari
(12.000 de participanţi) au surprins prin constatarea că bărbaţii care consumau zilnic soia se bucurau de o scădere a riscului de
cancer de prostată cu 70%!
Specialiştii de la American Cancer Society sunt de părere că recomandările cele mai importante care se pot face
celor ce doresc să prevină cancerul de prostată sunt patru:
Alegeţi cea mai mare parte a alimentelor din surse vegetale.
Limitaţi consumul de alimente bogate în grăsimi, în special cele de origine animală.
Fiţi activi fizic. Reveniţi la greutatea normală şi menţineţi-vă greutatea corporală normală.
Evitaţi sau limitaţi consumul de băuturi alcoolice.
Prevenţie:
Reduceţi consumul de carne roşie şi de alte alimente bogate în grăsimi animale (cu efect benefic şi asupra sănătăţii inimii).
Folosiţi cu moderaţie toate grăsimile , inclusiv cele vegetale.
Consumaţi mai multe fructe şi legume, îndeosebi legume din familia verzei, precum şi mai multe roşii şi suc de roşii.
Evitaţi supra-alimentaţia şi excesul de kilograme.
Consumaţi regulat cereale integrale pentru a vă asigura un aport satisfăcător de seleniu.
Verificaţi dacă aveţi un aport satisfăcător de vitamina D.
Faceţi regulat mişcare şi evitaţi consumul de alcool.
Manifestările clinice obstructive, de cauză mecanică apar, din păcate, cel mai frecvent tardiv. Cea mai importantă investigaţie
pentru depistarea cancerului de prostată în stadii cât mai precoce este tuşeul rectal.
Nu neglijaţi controalele medicale periodice. Îndeosebi după 50 de ani se recomandă efectuarea anuală a unui control medical
(tuşeu rectal, eventual ecografie) şi dozarea antigenului specific prostatic (PSA) a carui valoare în sânge creşte în general
mult în cazul unui cancer de prostată.
Cu cât un eventual cancer este descoperit şi tratat mai repede, cu atât şansele de supravieţuire pe termen lung sunt mai mari.