Cancerul de sân
Prevenţia este cel mai sigur mod de luptă împotriva cancerului.
Frecvenţă:
Se estimează că una din 11 femei va dezvolta cancer de sân şi una din 20 moare din această cauză. 2% sunt sub 30 de ani, iar peste 80% au cel puţin 40 de ani.
Există un maxim de frecvenţă în premenopauză (între 45 şi 50 de ani) şi în postmenopauză (între 55 şi 65 de ani).
Predomină cancerul mamar din postmenopauză (56%). Acest lucru e datorat tulburărilor hormonale din aceste perioade.
Cauze:
1. alimentaţia bogată în proteine, grăsimi şi dulciuri (determină creştea nivelului prolactinemiei, estrogenilor, catecolaminelor şi serotoninei cerebrale);
2. obezitatea;
3. consumul de alcool;
4. stresul;
5. traumatismele mamare, în special mici şi repetate;
6. expunerile prelungite, intense şi repetate la acţiunea UV razelor soarelui sau solar;
7. nopţile nedormite (lucrul în ture de noapte) determină scăderea secreţiei melatoninei, hormon care inhibă secreţia de estrogeni (în lipsa acestuia, excesul de estrogeni favorizează dezvoltarea cancerului de sân);
8. apariţia primei menstruaţii precoce, la vârste de 9 - 11 ani;
9. menopauza tardivă, peste 52 de ani;
10. antecedente de dismenoree sau tumefiere a sânilor premenstrual;
11. absenţa sarcinilor sau naşterea primului copil după 30 de ani;
12. lipsa alăptării sau întreruperea precoce a lactaţiei;
13. existenţa bolii la rude de gradul I şi II;
14. patologie benignă preexistentă:
a) mastoza fibrochistică (chist individualizat, existent la mai bine de 1/2 din femeile de peste 40 de ani);
b) fibroadenomul mamar (formaţiune benignă mobilă prezentă la femeile sub 30 - 36 de ani);
c) papilomul intracanalicular (manifestat clinic prin secreţie mamelonară, de obicei sanguinolentă);
15. hipofuncţia glandei pineale: hormonul acestei glande, melatonina, inhibă secreţia de estrogeni (în lipsa acestuia, excesul de estrogeni favorizează dezvoltarea cancerului de sân);
16. hipotiroidia sau hipertiroidia;
17. excesul de estrogeni;
18. iradierea înainte de 30 de ani;
19. vârsta.
Factori care te protejează:
1. supravegherea dietei şi a greutăţii;
2. exerciţiul fizic.
Dacă apar, una sau mai multe din următoarele manifestări clinice, apelaţi imediat la un medic specialist:
1. apariţia unor formaţiuni dure, de dimensiuni variabile, nedureroase la nivelul sânului;
2. apariţia pe sân a unei adâncituri neregulate sau a unei reacţii în formă de stea a pielii sânului, ce formează cute fine în jurul ei;
3. apariţia de secreţii la nivelul mamelonului (sfârcului);
4. mâncărimi şi cruste (coji) la nivelul mamelonului (sfârcului);
5. pielea sânului devine mai groasă, cu porii dilataţi, mai caldă şi adesea cu pete roşiatice;
6. ulceraţii la nivelul sânului, care pot sângera sau se pot suprainfecta;
7. creşterea în volum a unui sân;
8. durerea.
Forme clinice particulare:
Boala Paget a sânului: o eczemă persistentă la un mamelon trebuie să trezească suspiciunea de boală Paget, care este de fapt un cancer al canalelor galactofore terminale, mamelonare, producând leziuni eczematoase şi eroziuni însoţite de prurit şi senzaţie de arsură.
Mastoza carcinomatoasă: sân mărit în volum în totalitate, consistenţă dură şi sensibil, cu edem, înroşirea tegumentului şi creşterea temperaturii. Ganglioni axilari palpabili şi dureroşi.
Cancerul encefaloid: apare în special la tinere, având toate caracterele de malignitate, mai puţin consistenţa, care este moale.
Atenţie! In cazul cancerului de sân, dictonul 'dacă doare, nu este cancer' nu este valabil !
Prevenţie:
Cancerul de sân este 100% vindecabil, dacă este descoperit şi tratat din timp. Cu cât diagnosticul este pus mai repede, cu atât rezultatele tratamentului sunt mai bune.
Începând cu vârsta de 20 de ani, fă-ţi lunar o autoexaminare a sânilor. Palparea se face în primele două săptămâni după menstruaţie, dar nu înainte, în timpul sau imediat după menstruaţie şi nici în sarcină sau în perioada lactaţiei.
Precizarea diagnosticului prin examen clinic este de 60 - 70 %.
Mamografia ridică procentul de diagnostic corect la 85 - 90 %.
Asocierea cu echografia duce procentul la 98 %.
Prevenţia este cel mai sigur mod de luptă împotriva cancerului.
Frecvenţă:
Se estimează că una din 11 femei va dezvolta cancer de sân şi una din 20 moare din această cauză. 2% sunt sub 30 de ani, iar peste 80% au cel puţin 40 de ani.
Există un maxim de frecvenţă în premenopauză (între 45 şi 50 de ani) şi în postmenopauză (între 55 şi 65 de ani).
Predomină cancerul mamar din postmenopauză (56%). Acest lucru e datorat tulburărilor hormonale din aceste perioade.
Cauze:
1. alimentaţia bogată în proteine, grăsimi şi dulciuri (determină creştea nivelului prolactinemiei, estrogenilor, catecolaminelor şi serotoninei cerebrale);
2. obezitatea;
3. consumul de alcool;
4. stresul;
5. traumatismele mamare, în special mici şi repetate;
6. expunerile prelungite, intense şi repetate la acţiunea UV razelor soarelui sau solar;
7. nopţile nedormite (lucrul în ture de noapte) determină scăderea secreţiei melatoninei, hormon care inhibă secreţia de estrogeni (în lipsa acestuia, excesul de estrogeni favorizează dezvoltarea cancerului de sân);
8. apariţia primei menstruaţii precoce, la vârste de 9 - 11 ani;
9. menopauza tardivă, peste 52 de ani;
10. antecedente de dismenoree sau tumefiere a sânilor premenstrual;
11. absenţa sarcinilor sau naşterea primului copil după 30 de ani;
12. lipsa alăptării sau întreruperea precoce a lactaţiei;
13. existenţa bolii la rude de gradul I şi II;
14. patologie benignă preexistentă:
a) mastoza fibrochistică (chist individualizat, existent la mai bine de 1/2 din femeile de peste 40 de ani);
b) fibroadenomul mamar (formaţiune benignă mobilă prezentă la femeile sub 30 - 36 de ani);
c) papilomul intracanalicular (manifestat clinic prin secreţie mamelonară, de obicei sanguinolentă);
15. hipofuncţia glandei pineale: hormonul acestei glande, melatonina, inhibă secreţia de estrogeni (în lipsa acestuia, excesul de estrogeni favorizează dezvoltarea cancerului de sân);
16. hipotiroidia sau hipertiroidia;
17. excesul de estrogeni;
18. iradierea înainte de 30 de ani;
19. vârsta.
Factori care te protejează:
1. supravegherea dietei şi a greutăţii;
2. exerciţiul fizic.
Dacă apar, una sau mai multe din următoarele manifestări clinice, apelaţi imediat la un medic specialist:
1. apariţia unor formaţiuni dure, de dimensiuni variabile, nedureroase la nivelul sânului;
2. apariţia pe sân a unei adâncituri neregulate sau a unei reacţii în formă de stea a pielii sânului, ce formează cute fine în jurul ei;
3. apariţia de secreţii la nivelul mamelonului (sfârcului);
4. mâncărimi şi cruste (coji) la nivelul mamelonului (sfârcului);
5. pielea sânului devine mai groasă, cu porii dilataţi, mai caldă şi adesea cu pete roşiatice;
6. ulceraţii la nivelul sânului, care pot sângera sau se pot suprainfecta;
7. creşterea în volum a unui sân;
8. durerea.
Forme clinice particulare:
Boala Paget a sânului: o eczemă persistentă la un mamelon trebuie să trezească suspiciunea de boală Paget, care este de fapt un cancer al canalelor galactofore terminale, mamelonare, producând leziuni eczematoase şi eroziuni însoţite de prurit şi senzaţie de arsură.
Mastoza carcinomatoasă: sân mărit în volum în totalitate, consistenţă dură şi sensibil, cu edem, înroşirea tegumentului şi creşterea temperaturii. Ganglioni axilari palpabili şi dureroşi.
Cancerul encefaloid: apare în special la tinere, având toate caracterele de malignitate, mai puţin consistenţa, care este moale.
Atenţie! In cazul cancerului de sân, dictonul 'dacă doare, nu este cancer' nu este valabil !
Prevenţie:
Cancerul de sân este 100% vindecabil, dacă este descoperit şi tratat din timp. Cu cât diagnosticul este pus mai repede, cu atât rezultatele tratamentului sunt mai bune.
Începând cu vârsta de 20 de ani, fă-ţi lunar o autoexaminare a sânilor. Palparea se face în primele două săptămâni după menstruaţie, dar nu înainte, în timpul sau imediat după menstruaţie şi nici în sarcină sau în perioada lactaţiei.
Precizarea diagnosticului prin examen clinic este de 60 - 70 %.
Mamografia ridică procentul de diagnostic corect la 85 - 90 %.
Asocierea cu echografia duce procentul la 98 %.