Intrare cont  

           Pagina principală Contact




Obezitatea
Hipertensiunea arterială
Diabetul zaharat
Infarctul miocardic
Accidentul vascular cerebral
Osteoporoza
Stresul
Sindromul premenstrual
Cancerul
Cancerul de piele
Cancerul de sân
Cancerul de col uterin
Cancerul de prostată
Cancerul colo - rectal
Surplusul ponderal şi obezitatea

Obezitatea este o afecţiune nutriţional-metabolică, caracterizată prin creşterea greutăţii corporale cu peste 20% din greutatea ideală, adică indicele de masă corporală este mai mare sau egal cu 30 kg/m2.
O persoană este supraponderală dacă indicele de masă corporală este între 25 şi 29,9 kg/m2.
Indice de masă corporală (IMC) = G / I2       unde G = greutatea, I = înălţimea în metri
Peste 25% din populaţia României este obeză, iar 40% este supraponderală şi frecvenţa obezităţii este în creştere, adică un român din trei este supraponderal şi unul din patru este obez, iar ce este cel mai tragic este faptul ca numai 10 % dintre aceştia apelează la un control medical de specialitate şi numai 1 % sunt incluşi într-un program de combatere a obezităţii.
Conform unui raport al Parlamentului European, peste 27% din bărbaţii europeni şi 38% din femei sunt obezi şi peste jumătate sunt supraponderali, cu risc crescut (20% - 30%) de a deveni obezi.
Ce este mai alarmant, este faptul că un procent tot mai mare se găseşte în rândul copiilor. Obezitatea infantilă în Uniunea Europeană ia proporţii înfiorătoare, se înregistrează peste trei milioane de obezi şi aproximativ 14 milioane de copii supraponderali. Şi numărul lor creşte de la an la an cu 400000.
Prin complicaţiile pe care le produce, obezitatea scurtează viaţa cu cca 9 – 10 ani.
Un obez este supus unui risc de 3 ori mai mare de a prezenta o patologie cardiacă, de 4 ori mai mare de a suferi de hipertensiune arterială, de 5 ori mai mare de a dezvolta diabet, de 6 ori mai mare de a suferi de cancer.

Scăderea în greutate reduce riscul de îmbolnăvire. O scădere ponderală de 9 kg într-un an la 30000 de femei cu vârsta cuprinsă între 40 şi 65 ani, care nu au fumat şi care nu au avut alte probleme de sănătate, a determinat o reducere cu 25 %, a mortalităţii determinate de boli cardiovasculare sau cancer. La 15000 femei de aceeaşi vârstă cu probleme de sănătate coexistente, orice scădere în greutate a determinat o scădere cu 10 % a bolilor cardiovasculare, o scădere cu 20 % a tuturor cauzelor de mortalitate, o scădere cu 30-40 % a mortalităţii legate de diabetul zaharat şi o scădere cu 40-50 % a mortalităţii prin cancere de sân şi colon.

Pentru un obez, 10 kilograme în minus înseamnă:
- scade cu 25% mortalitatea generală;
- scade cu 37% mortalitatea prin cancer;
- scade cu 44% mortalitatea prin diabet zaharat;
- scade cu 9% mortalitatea prin boli cardio-vasculare;
- scade riscul de apariţie a diabetului zaharat cu peste 50%;
- scade cu 10 mmHg tensiunea arterială;
- scade cu 10% colesterolul.


Cele mai importante mecanismele de producere a obezităţii sunt creşterea aportului alimentar şi/sau reducerea consumului energetic.

Forme clinice:
- tipul android: ţesutul adipos predomină în jumătatea superioară a corpului;
- tipul ginoid: ţesutul adipos predomină în jumătatea inferioară a corpului;


Distribuţia regională a ţesutului adipos sau topografia acestuia, are, de asemenea, o influenţă mare asupra riscului de îmbolnăvire. De exemplu, creşterea depozitelor adipoase, viscerale sau abdominale (obezitatea androidă) se corelează cu risc crescut de apariţie al bolilor cardiace, diabetului zaharat, hipertensiunii arteriale, bolii vezicii biliare şi cancerului de sân.

Circumferinţa abdominală la bărbaţi trebuie să fie sub 94 cm, iar la femeie sub 80 cm.
Raportul dintre circumferinţa taliei şi circumferinţa la nivelul şoldurilor este larg folosit pentru a estima adipozitatea regională.

Efectele medicale ale surplusului ponderal sunt prea puţin mediatizate în comparaţie cu efectele estetice.
Trebuie să avem o greutate normală, în primul rând pentru a fi sănătoşi şi apoi pentru a fi frumoşi!!!
Pe lângă problemele de ordin estetic, pe care le ridică obezitatea, aceasta este responsabilă de o serie de complicaţii morbide cardio-vasculare, metabolice, respiratorii, gastro - intestinale, genito - urinare, locomotorii, hormonale, psihice, etc.
Am adunat nu mai puţin de 55 de motive, deşi ar fi suficient doar unu, pentru care ar trebui să fim atenţi cu greutatea noastră.

Complicaţii cardio-vasculare
- hipertensiunea arterială este o boală care afectează 10% din populaţia generală, 25% din persoanele care au depăşit 40 ani şi 40% din cele peste 64 ani.
Are o frecvenţă de 50 – 90 % la persoanele obeze.
Prevalenţa hipertensiunii arteriale este de 3 ori mai mare la supraponderali decât la cei cu greutate normală. Studiile epidemiologice au demonstrat că şi creşteri mici ale tensiunii arteriale sunt potenţial periculoase, contribuind la scurtarea vieţii şi că există o relaţie puternică între hipertensiunea arterială şi obezitatea abdominală.
- infarctul miocardic: obezitatea creează condiţii ce duc la o creştere semnificativă a mortalităţii prin infarct miocardic.
     De aceea American Heart Association a reclasificat obezitatea ca factor de risc primar pentru boala cardiovasculară.
- insuficienţa cardiacă
- aritmiile cardiace
- cord pulmonar
- embolia pulmonară
- insuficienţa venoasă cronică (varicele membrelor inferioare, tromboflebite)
- accidentul vascular cerebral
- hipertensiunea intracraniană idiopatică


Complicaţii metabolice
- diabet zaharat
Creşterea în greutate înainte de apariţia diabetului este relativ obişnuită, ea constituind cel mai puternic factor de risc pentru această boală. Creşterea riscului de diabet zaharat este dată de creşterea circumferinţei abdominale (obezitate abdominală). 80% dintre pacienţii cu diabet zaharat tip 2 sunt supraponderali sau obezi. Prevenirea obezităţii previne şi apariţia diabetului.
- hiperlipoproteinemiile - hiperlipidemie - dislipidemie
- hiperuricemiile – guta
- sindromul metabolic – “a secret killer” descris de Vague în 1947, a fost primul autor care a făcut legătura dintre obezitatea abdominală, diabet şi ateroscleroză. Sindromul metabolic apare la pacienţii cu greutate de cele mai multe ori uşor crescută, dar cu topografie abdominală.


Complicaţii respiratorii
- dispnee
- sindrom de hipoventilaţie
- astm bronşic
- sindromul de apnee în somn
- sindrom Pickwick
- insuficienţa respiratorie


Complicaţii gastro - intestinale
- reflux gastro - esofagian
- colecistita, litiaza biliară: calculii biliari sunt de 3 ori mai frecvenţi la obezi.
- steatoza hepatică, fibroza hepatică, ciroza hepatică, ficat gras
- hernia abdominală


Complicaţii genito - urinare
- incontinenţa urinară
- glomerulopatia
- litiaza renală
- hipogonadism
- disfuncţie erectilă
- sindrom de ovar polichistic
- androgenitate, hirsutism
- amenoree
- tulburări menstruale
- infertilitate
- complicaţii în sarcină
Nivelurile de testosteron sunt scăzute la bărbaţi, dar nivelurile de testosteron liber scad numai în condiţiile unei obezităţi masive. Obezitatea determină un debut precoce al menarhei, o frecvenţă mai mare a ciclurilor neregulate şi anovulatorii şi o menopauză precoce. Distribuţia adipozităţii influenţează metabolismul steroizilor la femei.

Complicaţii osteo-articulare şi musculare în special la nivelul membrelor inferioare şi coloanei vertebrale.
- osteoartrită (şold, genunchi)
- dorsalgii, lombalgii
- sindrom de tunel carpian


Complicaţii tegumentare
- vergeturi
- celulita
- stază pigmentară a membrelor inferioare
- infecţii fungice: turgorul cutanat şi friabilitatea pot fi crescute în obezitate, crescând astfel riscul infecţiilor fungice la nivelul pliurilor cutanate.
- Acanthosis nigricans
- intertrigo


Complicaţii psihologice
- tulburări de percepţie corporală
- depresie
- izolare socială
- frustrări
- stimă de sine scăzută
- calitatea vieţii diminuată


Cancerul
- cancer esofagian, pancreatic, gastric
- cancerul veziculei biliare la femei
- cancer de colon şi cancerul de rect al cărui risc este puternic asociat cu circumferinţa taliei (obezitatea abdominală).
- cancer renal
- cancer de prostată la bărbaţi
- cancer uterin
- cancer de sân
Putem afirma că excesul ponderal este numitorul comun al tuturor bolilor degenerative cu scăderea confortului vieţii de zi cu zi.

Sfaturi:
Greşelile alimentare încep la magazin! Nu faceţi provizii cu dulciuri şi nu plecaţi flămânzi la cumpărături. Sucurile trebuie excluse din alimentaţie.
Aceeaşi cantitate de alimente consumate în 3 mese pe zi se depune mai mult decât dacă se consumă în 5 mese pe zi, deci mâncaţi des, mâncare variată, dar nu în cantităţi prea mari.
Mâncaţi încet, nu vă grăbiţi la masă şi renunţaţi în timpul mesei la alte ocupaţii, cititul ziarului sau privitul la televizor.
Faceţi pauze de 5 - 10 min între feluri.

În general, copiii obezi sunt firi singuratice şi cei mai mulţi dintre ei nu participă la activităţi împreună cu alţi copii. Le lipseşte enorm încrederea în sine. Copilului îi este extrem de greu să învingă de unul singur o boală precum obezitatea. Familia are un rol semnificativ în sprijinul copilului. De aceea este necesar ca toată familia să înțeleagă consecințele acestei boli şi să participe activ la combaterea ei. Dar şi în cazul adulţilor este necesar sprijinul şi de preferat implicarea persoanelor din anturajul lor, a familiei. În 70% din cazuri controlul greutăţii este o problemă care implică toată de familia. Obiceiurile nesănătoase alimentare şi a stilului de viaţă se transmit de la o generaţie la alta, având o influenţă mai puternică decât factorul genetic incriminat pentru predispoziţia familială. Greşelile alimentare practic se moştenesc, dacă părinţii au o alimentaţie dezechilibrată, copilul va avea acelaşi tip de alimentaţie, dacă părinţii sunt sedentari, copiii vor fi la fel.
Cel mai eficient mod de a învăţa copilul cum să trăiască sănătos este puterea exemplului. Părintele este cel mai bun model pentru copil, de aceea ca părinte eşti responsabil atât pentru sănătatea ta, cât şi a copiilor tăi.

Atenţie la:
- controlul greutăţii corporale;
- importanţa activităţii fizice;
- limitarea aportului de grăsimi la 20 - 30% din totalul caloric, cu evitarea acizilor graşi transnesaturaţi şi utilizarea celor mono- şi polinesaturaţi, iar cei saturaţi să nu depăşească 10% din totalul caloric;
- reducerea zahărului din alimentaţie;
- creşterea cantităţii de cereale integrale;
- creşterea consumului de fructe şi legume;
- consum zilnic de lactate cu conţinut mic de grăsimi;
- menţinerea unei ingestii moderate de proteine;
- limitarea consumului de sare la cel mult 5g/zi (2000 mg de sodiu), folosiţi alte tipuri de condimente.

A slăbi înseamnă a-ţi redobândi sănătatea, fericirea, frumuseţea. Nu contează situaţia socială, familială sau financiară, important este să conştientizezi riscul şi să nu rămâi indiferent.
IA ATITUDINE!
Intră în comunitatea UNIVERSAL cu o simplă cerere trimisă la Contact pentru a avea acces gratuit la:
- Diagnosticare corectă;
- Dietă personalizată;
- Consiliere psihologică pe întreaga derulare a programului;
- Supravegherea stării de sănătate prin consultaţii.

Noi creăm mediul şi oferim programele cu care copilul şi familia să poată depăşi această boală, să piardă în greutate şi să-şi îmbunătățească semnificativ calitatea vieţii!

Prevenţie:
Practicarea unui sport constituie o importantă modalitate de prevenţie şi tratament nefarmacologic.